3. Copilul simte nevoia
unui sprijin in fiecare zi
2. Ce este astmul bronsic? (2)
1. Ce este astmul bronsic? (1)
Ce trebuie sa stim despre astmul bronsic (3)
Schimbarile majore ale mediului intern si extern au fost considerate posibile cauze ale cresterii incidentei astmului bronsic. In tarile dezvoltate au existat multiple schimbari ale stilului de viata, cum ar fi modificarile structurale ale cladirilor, caracterizate printr-o crestere a umiditatii ulterioare si o constanta crestere a alergenilor, modificari ale dietei si florei intestinale, o reducere a incidentei bolilor infectioase, programe de vaccinare-factor care au fost individual sau in combinatii considerate cauze alea cresterii incidentei bolii. Spre deosebire de adulti, raspunderea asupra etiologiei (cauzelor) bolii la copii este dificil de determinat.
Cunoasterea factorilor declansatori (triggeri) este esentiala.
O serie de factori declansatori pot fi specifici actionand individual, dar in practica cel mai frecvent nu poate fi incriminat unul singur, ci un grup de agenti in interconectare reciproca.
In esenta, exista o hiperreactivitate bronsica, la o serie de stimuli specifici sau nespecifici, iar gradul de hiperreactivitate este un indicator fidel al intensitatii procesului inflamator cronic si in consecinta a gradului de severitate.
Aceasta hiperreactivitate bronsica are o conditionare genetica. Au fost evidentiate mai multe mecanisme genetice, prezenta atopiei crescand susceptibilitatea pentru astm.
Riscul de astm bronsic la copiii cu hiperreactivitate bronsica este conditionat de mai multi factori, cel mai important fiind atopia (85-95% dintre astmatici sunt atopici). Bolile atopice impartasesc o patogenie si o baza genetica comuna. Mai multe studii au identificat 9 regiuni cromozomiale asociate astmului bronsic.
Exista o progresie secventiala a manifestarilor clinice ale bolii atopice, cu simptome care le inlocuiesc o data cu inaintarea in varsta pe cele anterioare.
La grupa de varsta 0-1 an, sugarii cu predispozitie genetica pot prezenta dispnee si weezing dupa infectii virale ale cailor respiratorii superioare. Masurile de control a expunerii la alergene in primele luni de viata sunt extrem de importante la copiii cu antecedente familiale alergice. La sfarsitul primului an de viata, alergenele inhalatorii au tendinta sa se substituie sau sa le se adauge alergenelor alimentare.
Intre 1-3 ani, infectiile repetitive ale cailor respiratorii superioare urmate de episoade de obstructie bronsica releva deseori starea de hipersensibilitate. Consultarea unui alergolog este obligatorie. Testarea trebuie sa includa polenuri, acarieni, animale de companie si alimente. Daca este pozitiva, se recomanda eliminarea pe cat posibil, a alergenelor respective din ambianta si alimentatia copilului.
-Polenul
-simptomele alergice sunt declansate mai ales de plantele polenizate de vant, care elibereaza cantitati abundente de polen.
-cele 3 surse de alergene polenice sunt inflorescenta pomilor, ierburilor si buruienilor, ale caror sezoane de inflorire in zona temperata sunt primavara, vara si toamna; in zona noastra polenul de graminee salbatice este factorul declansator cel mai important. Astmul alergic sezonier se manifesta numai daca sunt inhalate particule mai mici de polen care trec de filtrul nazal.
-Acarienii din praful de casa
-sursa alergenica majora din praful de casa este reprezentata de acarieni (Dermatophagoides pteronyssimus si farinae), atropode microsopice. In unele regiuni cu umiditate relativ ridicata pana la 80% dintre copiii si tinerii cu astm bronsic au teste pozitive la antigenele acariene.
-Fungii
-fungii necesita umiditate ridicata si o temperatura a mediului mai mare de 10 oC. Alternaria si Cladosporium, cei mai importanti fungi din afara locuintei, se dezvolta optim din primavara pana toamna tarziu.
-Acroalergene de origine animala
-la persoanele sensibilizate alergenele de la pisica si de la caine produc simptome dramatice. Circa 20-30% din bolnavii cu astm bronsic alergic au anamneza si teste pozitive la alergene feline si/sau canine.
-rozatoarele (soareci, sobolani, cobai, hamsteri, iepuri) sunt surse potente de alergene.
-gandacii de bucatarie pot fi alergene importante in aglomerarile urbane cu nivel socio-economic crescut.
Unele alimente pot fi responsabile de simptomele respiratorii ale copilului, dar alergenele inhalatorii joaca un rol mult mai important de la aceasta varsta (1-3 ani). O atentie deosebita trebuie acordata domiciliului. Familia atribuie simptomele deseori exclusiv infectiei si de aceea uneori ii este greu sa accepte importanta indepartarii din casa a animalelor de companie.
In perioada 3-7 ani, socializarea copilului face ca acesta sa devina mai mobil, iar controlul factorilor de mediu care declanseaza simptomele devine tot mai dificil. Parintii trebuie sa explice frecvent ca tusea nu este contagioasa. Pentru a nu inhiba dezvoltarea psihica a copilului, nu este bine ca acestea sa fie prea grijuli. Personalul de supraveghere trebuie informat cu privire la atopia copilului, factorii agravanti si tratament. Aproximativ 80% dintre astmatici dezvolta primele simptome de boala inainte de varsta de 5 ani. Infectiile virale si expunerea la concentratii mari de alergene joaca un rol important in exacerbarea astmului. Obstructia se accentueaza la efort, mai ales in aer umed si rece.
Controlul expunerii la alergene devine mai dificil datorita largirii contactelor sociale. Parintii trebuie sa supravegheze cu atentie aplicarea corecta a terapiei recomandate de medic. Educatia parintilor si a factorilor de supraveghere cu privire la aceasta boala, trebuie incurajata.
Intre 7-15 ani, copilul alergic incepe sa realizeze si sa fie ingrijorat ca este diferit de ceilalti. Prezenta astmului bronsic, face ca la aceasta varsta inflamatia cailor respiratorii sa devina o problema tot mai deranjanta pentru o proportie semnificativa a copiilor. Copilul are manifestari dezadaptative, are tendinta sa-si ascunda suferinta atat fata de familie si colegi, cat si fata de medic.
Alergenele cele mai importante la aceasta varsta sunt acarienii din praful de casa, secretiile animalelor de companie si polenul. Astmul bronsic indus de efort, mai ales in aer rece (crize de dispnee mai pronuntate dupa incetarea efortului), trece deseori neobservat si are semnificatia controlului insuficient al astmului.
Copilul va evida efortul si se va autoexclude de la activitatile recreative cu colegii.
Factorii de risc in cazul astmului, include factori constitutionali care predispun anumite persoane la astm sau le protejeaza de aparitia acestuia si factori de mediu care influenteaza susceptibilitatea la aparitia astmului la persoanele predispuse la aceasta afectiune, agraveaza exacerbarile astmului si/sau determina persistenta simptomelor.
Infectiile respiratorii precoce, mai ales in primii 2 ani de viata (in special cu virusul sincitial respirator), sunt triggeri comuni pentru copii. Din pacate, sunt aproape imposibil de evitat. O medicatie preventiva poate reduce riscul de criza de astm indusa de factori infectiosi.
O dieta adecvata bogata in fructe si legume, poate ajuta deasemenea.
Expunerea la fum, fumatul pasiv, poluantii, aerosolii, vaporii, utilizarea spray-urilor de camera, insecticidele, cosmeticele, unele medicamente (aspirina), statutul socio-economic, marimea familiei reprezinta principalii factori de mediu care influenteaza susceptibilitatea de a dezvolta astm bronsic la persoanele predispuse.
Exercitiile fizice, rasul, emotiile si modificarile afective in comportamentul copilului cu astm bronsic, pot declansa criza de astm bronsic. Este insa la fel de important ca acesti copii sa-si traiasca copilaria si sa faca exercitii fizice.
Prin intermediul unui management adecvat al astmului, exercitiile fizice nu mai constituie o problema, daca medicatia este luata conform prescriptiei medicale.
Dr. SUIU APOSTOL GABRIELA
Medic primar pediatru
Doctor in stiinte medicale
